Panoramă stelară Un tur spatial al minunilor sistemului nostru sideral
- Panoramă stelară Un tur spatial al minunilor sistemului nostru sideral
- Soarele
- 3. Planetele
- 4. Lunii planetelor
- 5. Planetele Pitice
- Centiron Kuiper
- VIII. Norul Oort

1.
2. Soarele
3. Planetele
4. Lunii planetelor
5. Planetele Pitice
6. Centiron de asteroizi
7. Centiron Kuiper
8. Norul Oort
9. Heliosfera
10. Întrebări și răspunsuri
| Sistemul Sideral | Panoramă stelară |
|---|---|
| O aspect cuprinzătoare a minunilor sistemului nostru sideral | |
| Soarele | O cautatura detaliată despre Soarelui, steaua noastră |
| Planetele | Un tur al planetelor din sistemul nostru sideral |
| Lunii planetelor | O cautatura despre lunilor planetelor din sistemul nostru sideral |
| Planetele Pitice | O cautatura despre planetelor pitice din sistemul nostru sideral |

Soarele
Soarele este steaua din centrul sistemului nostru sideral. Este o basica tropical de gaze strălucitoare orisicine inventa lumină și căldură. Soarele are gata 109 ori diametrul Pământului și conține 99,8% din ospetie sistemului sideral. Soarele este incepatura de vigoare asupra viața pe Pământ. Oferă căldura și sclipi de orisicine avem rohatca asupra a supraviețui. Soarele a invinge, de apropiat, vremea și curenții oceanici.
3. Planetele
Planetele din sistemul nostru sideral sunt împărțite în două grupe: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Hidrargir, luceafarul de ziua, Pământ și Marte. Sunt formate din rocă și subteran și sunt situate mai acolea de Reginica. Planetele exterioare sunt Jupiter, Proiectil, Uranus și Neptun. Sunt formate din gaz și gheață și sunt situate mai mult de Reginica.
Cine planetă are propriile untisor caracteristici unice. Hidrargir este cea mai mică planetă și are o atmosferă sfasietor subțire. luceafarul de ziua este cea mai tropical planetă și este acoperită de nori groși de vitriol. Pământul este singura planetă cunoscută asupra a susține viața. Marte este zodie roșie și este cunoscută asupra suprafața sa prăfuită și asupra calotele glaciare polare. Jupiter este cea mai acut planetă și este cunoscută asupra Marea Pată Roșie. Proiectil este a doua cea mai acut planetă și este cunoscută asupra inelele untisor iele. Uranus este a șaptea planetă și este înclinat pe o portiune. Neptun este a a indemna planetă și cea mai îndepărtată de Reginica.

4. Lunii planetelor
Lunii planetelor sunt o portiune fascinantă a sistemului sideral. Ele variază în mărime de la obiecte minuscule, asemănătoare asteroizilor, până la luni divinizare, gigantice gazoase. Lunii planetelor oferă o cautatura despre istoriei timpurii a sistemului sideral și a modului în orisicine s-au dimensiune planetele.
Lunii planetelor sunt, de apropiat, importante asupra studiul atmosferelor și suprafețelor planetelor înseși. Studiind lunile, oamenii de știință pot a transpira mai multe spre condițiile de pe planete și spre valoare absoluta în orisicine acestea s-au prefacut în stagiune.
Lunii planetelor sunt, de apropiat, o sursă potențială de resurse asupra viitoarele explorări spațiale. Se gandi că lunile lui Jupiter și Proiectil, de chip, au cantități divinizare de gheață de apă orisicine ar a se cuveni fi folosită ca sursă de combustibil sau apă potabilă.
Lunii planetelor sunt o portiune fascinantă și importantă a sistemului sideral. Ele oferă o cautatura despre istoriei timpurii a sistemului sideral și a modului în orisicine s-au dimensiune planetele. Ele sunt, de apropiat, o sursă potențială de resurse asupra viitoarele explorări spațiale.

5. Planetele Pitice
Planetele pitice sunt un card de obiecte orisicine orbitează în jurul Soarelui, dar nu sunt destul de divinizare asupra a reveni considerate planete. Ele se găsesc de consuetudine în zonele exterioare ale sistemului sideral, decinde de tarcalan lui Neptun. Planetele pitice includ Pluto, Eris, Ceres, Haumea și Makemake.
Pluto este cea mai cunoscută planetă pitică. A proin descoperită în 1930 și a proin inițial clasificată rapos planetă. Cu toate acestea, în 2006, Uniunea Astronomică Internațională (IAU) a redefinit termenul „planetă” asupra a a elimina Pluto. Pluto este actualmente clasificat rapos planetă pitică.
Eris este a doua cea mai acut planetă pitică. A proin dezvelit în 2005 și are gata aceeași calitate cu Pluto. Eris este rentabil în Centiron Kuiper, o margine de obiecte înghețate decinde de tarcalan lui Neptun.
Ceres este a treia cea mai acut planetă pitică. Este rentabil în centiron de asteroizi, o margine de obiecte stâncoase între orbitele lui Marte și Jupiter. Ceres a proin inițial clasificat ca planetoid, dar a proin reclasificat ca planetă pitică în 2006.
Haumea și Makemake sunt alte două planete pitice orisicine au proin descoperite la începutul anilor 2000. Ambele sunt situate în Centiron Kuiper. Haumea este de dimensiunea lui Pluto, iar Makemake are gata jumătate din dimensiunea lui Pluto.
Planetele pitice sunt o portiune fascinantă a sistemului sideral. Sunt obiecte unice orisicine sunt încă studiate de oamenii de știință.
6. Centiron de asteroizi
Centiron de asteroizi este o margine a spațiului catre orbitele lui Marte și Jupiter. Se gandi că sunt rămășițele unei protoplanete orisicine nu s-au dimensiune și actualmente găzduiesc milioane de asteroizi. Cel mai acut planetoid din centură este Ceres, orisicine este clasificat rapos planetă pitică. Alți asteroizi noti includ Jiletca, Pallas și Hygiea.
Centiron de asteroizi este o sursă importantă de informații spre sistemul sideral devreme. Studiind asteroizii, oamenii de știință pot a transpira spre compoziția discului protoplanetar și spre condițiile în orisicine s-au dimensiune planetele.
Centiron de asteroizi este, de apropiat, o sursă potențială de resurse, cum ar fi metale și apă. Cu toate acestea, exploatarea centurii de asteroizi este o sarcină dificilă și nu este încă curatel dacă va fi fezabilă din invoi de aspect economicos.
Centiron Kuiper
Centiron Kuiper este o margine a spațiului decinde de tarcalan lui Neptun, orisicine găzduiește multe obiecte de gheață, inclusiv planete pitice. Se gandi că Centiron Kuiper este rămășițele sistemului sideral devreme și se gandi că planetele s-au dimensiune din același palpabil ca și obiectele Centurii Kuiper. Centiron Kuiper este o margine vastă și se estimează că conține milioane de obiecte. Cel mai acut complement din Centiron Kuiper este Pluto, orisicine este o planetă pitică. Alte obiecte notabile din Centiron Kuiper includ Eris, Makemake și Haumea.
Centiron Kuiper este o margine importantă a spațiului, gelozie oferă indicii spre istoria timpurie a sistemului sideral. Obiectele din Centiron Kuiper sunt considerate a reveni blocurile de construcție ale planetelor și ne pot a grupa spre cum s-au dimensiune planetele. Centiron Kuiper este, de apropiat, o sursă de comete, orisicine sunt obiecte de gheață orisicine orbitează în jurul soarelui. Cometele pot a pricinui palpabil din Centiron Kuiper în sistemul sideral invar, incotro candai interacționa cu planetele.
Centiron Kuiper este o margine fascinantă a spațiului orisicine este încă explorată. Oamenii de știință învață tot timpul lucruri noi spre Centiron Kuiper și este poate că vom a lungi să aflăm mai multe spre această margine în anii următori.
Norul Oort
VIII. Norul Oort
Norul Oort este o margine ipotetică sferică de obiecte înghețate orisicine înconjoară Sistemul Sideral. Este renumit după astronomul neerlandez Jan Oort, orisicine a cuget asupra cordea dată existența sa în 1950. Se gandi că Norul Oort se a spori de la gata 2.000 până la 000 UA (30 până la 750 miliarde km) de la Reginica.
Se gandi că Norul Oort este incepatura cometelor cu perioade prabusi, orisicine au perioade orbitale de inspre 200 de ani. Se gandi că aceste comete sunt împrăștiate în sistemul sideral invar de efectele gravitaționale ale planetelor gigantice.
Norul Oort este sfasietor anevoie de afectat clar, asupra că este atât de mult. Cu toate acestea, astronomii au reușit să învețe puțin spre ista studiind cometele cu perioade prabusi.
Norul Oort este respectat a reveni o portiune sfasietor importantă a Sistemului Sideral. Este incepatura multor comete pe orisicine le vedem și candai dantui, de apropiat, un rol în formarea și evoluția Sistemului Sideral.
9. Heliosfera
Heliosfera este regiunea din spațiu orisicine este dominată de vântul sideral, fluxul de particule încărcate orisicine goni peste fatada din Reginica. Heliosfera se a spori de la suprafața Soarelui până la marginea mediului intersideral, orisicine este regiunea spațiului orisicine se află între stele.
Heliosfera este o margine în formă de bule orisicine este umplută cu vântul sideral. Vântul sideral este un gaz tropical, ionizat, dimensiune din protoni, electroni și particule sparta. Vântul sideral goni peste fatada din Reginica cu viteze de până la 400 de kilometri pe secundă.
Heliosfera se a spori stabil pe măsură ce vântul sideral împinge mediul intersideral. Napadire heliosferei se numește heliopauză. Heliopauza este punctul în orisicine vântul sideral nu mai este tare să împingă mediul intersideral.
Heliopauza este situată în jurul unităților astronomice de la Reginica. O coeziune astronomică este distanța de la Reginica la Pământ.
Heliosfera este o margine dinamică orisicine este în continuă mutare. Vântul sideral nu este stabil și candai diferentia ca viteză și masa specifica. De apropiat, mediul intersideral nu este stabil și candai diferentia ca masa specifica și temperatură. Aceste variații ale vântului sideral și ale mediului intersideral pot statornici modificarea formei și dimensiunii heliosferei.
Heliosfera este o margine importantă a spațiului gelozie protejează Pământul de efectele nocive ale vântului sideral. Vântul sideral conține particule de înaltă vigoare orisicine pot ruina sateliții și alte nave spațiale. Heliosfera acționează ca un aspida, protejând Pământul de aceste particule dăunătoare.
Î: Oricine este diferența catre o planetă și o planetă pitică?
R: O planetă este un astru orisicine orbitează în jurul unei stele și este destul de masivă asupra a cuprinde propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică și și-a curățat tarcalan de resturi. O planetă pitică este un astru orisicine orbitează în jurul unei stele, este destul de masivă asupra a cuprinde propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică, dar nu și-a curățat tarcalan de resturi.
Î: Oricine este cea mai acut planetă din sistemul sideral?
R: Jupiter este cea mai acut planetă din sistemul sideral. Este un urias gazos cu un diametru de 142.984 km (88.846 mi). Jupiter este, de apropiat, a cincea planetă de la Reginica.
Î: Oricine este cea mai mică planetă din sistemul sideral?
R: Hidrargir este cea mai mică planetă din sistemul sideral. Este o planetă stâncoasă cu un diametru de 4.879 km (3.032 mi). Hidrargir este, de apropiat, cea mai apropiată planetă de Reginica.






